Apuseni

Munții Apuseni adăpostesc cel mai mare carst împădurit din România, ce ascunde aproximativ 1.500 de peșteri, multe dintre acestea fiind în topul speologic național și internațional. Aici se află cel mai înalt portal de peșteră din țară (Cetățile Ponorului) și cel mai mare ghețar subteran din lume (Ghețarul Scărișoara). Lista de superlative poate continua cu cea mai labirintică peșteră (Hodobana), cea mai adâncă peșteră submersibilă (Izbucul Tăuz) și cel mai adânc lac subteran (Peștera Zgurești).

INTRODUCERE

Cu o suprafață de peste 75.000ha, Parcul Natural Apuseni este caracterizat de o frumusețe aparte dată de peisajului carstic. Peșterile, dolinele, avenele, văile seci, cheile, cascadele, platourile carstice și izbucele, oferă o varietate peisagistică unică în care se dezvoltă o faună și floră bogată. Există aici peste 1.300 de specii de animale, dintre care aproape 150 sunt protejate, iar bogăția floristică este reprezentată de peste 1.550 de specii de plante, din care aproape 100 sunt și ele protejate. Parcul cuprinde 29 de habitate, dintre care 6 sunt cu măsuri de protecție și conservare prioritare la nivel european.  

Carstul împădurit este puțin întâlnit la noi în țară, motiv pentru care Munții Bihor sunt atât de impresionanți. Acest tip de peisaj susține o biodiversitate variată și existența peșterilor cu gheață în zone complet împădurite. Ghețarul de la Scărișoara este cel mai mare din lume și cel mai vechi din Europa, alți ghețari subteranii fiind prezenți în Avenul Borţig şi Gheţarul Focul Viu. Alte peșteri cu gheață care merită menționate sunt: Avenul cu gheaţă din Platoul Vârtop și Gheţarul de la Bârsa.

Peștera Urșilor, cu o lungime de peste 1.500m, dintre care doar 488m pot fi vizitați, este remarcabilă prin numărul impresionant de urme și fosile ale ursului de cavernă, dispărut în urmă cu 15.000 de ani, dar și de fosilele de capră neagră, leu, ibex, mistreț și hienă de peșteră. 

Un farmec aparte al Parcului Natural Apuseni îl au și satele moților, risipite la peste 1.400m, care încă își păstrează tradițiile și obiceiurile strămoșești. Printre acestea se remarcă și satul „temporar” Tomnatic, situat la cea mai mare altitudine din România, de peste 1.550m. Remarcabil este și faptul că unele dintre cele mai vechi trasee turistice ale parcului datează încă din anii 1900.

FLORA

Flora parcului este cea specifică habitatelor montane, cu păduri de conifere, foioase sau amestec, cu arbuști și numeroase specii ierboase. Pădurile de conifere cuprind specii de brad, molid, pin, tisă, zadă, larice și zâmbru. Pădurile de foioase sunt reprezentate de fag, stejar, gorun, frasin, tei, paltin de munte, carpen, mesteacăn, ulm, nuc, salcie albă, etc. Ca arbuști, se găsesc specii de jneapăn, corn, alun, mur, zmeur, afin și liliac sălbatic. Dintre speciile de floră mai amintim: papucul doamnei, clopoțelul de munte, daria, garofița de munte, roua cerului, gențiana, crucea voinicului, laleaua de munte, talpa ursului și multe altele.

FAUNA

Mai mult de 45 de specii de mamifere sunt identificate în Parcul Natural Apuseni, printre care enumerăm: cerbul, capra neagră, căpriorul, ursul brun, lupul, mistrețul, vulpea, râsul, jderul, vidra, veverița, dihorul și cârtița. Dacă în România există aproximativ 29 de specii de lilieci, în Parcul Natural Apuseni se regăsesc 19 dintre acestea. Dintre cele mai importante specii amintim: liliacul cârn, liliacul de amurg, liliacul de apă, liliacul mare cu potcoava și liliacul urecheat.

Avifauna parcului este reprezentată de cocoșul de munte, acvila țipătoare mică și de munte, diferite specii de ciocănitori, ieruncă, huhurez mare, ciuvică, fluierar de munte, barza neagră și multe altele. Fauna piscicolă are ca reprezentanți păstrăvul de râu, păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel, lipanul, zglăvoaca, boișteanul, mreana, zvârluga, babușca, etc. Varietatea faunei continuă și în sectorul reptilelor și al amfibienilor. Printre speciile de reptile enumerăm: vipera comună, șopârla de ziduri, șopârla de munte, năpârca, șarpele de alun și șarpele lui Esculap. Ca amfibieni, se găsesc în parc salamandra, izvorașul cu burtă galbenă și diferite specii de tritoni.

ARII PROTEJATE

Parcul Natural Apuseni cuprinde 55 de rezervații naturale și trei situri Natura 2000 (suprapuse peste aria parcului), dintre care le amintim pe cele mai importante:

Rezervația naturală Cetățile Ponorului are o suprafață de aproximativ 500ha și reprezintă cel mai mare fenomen carstic din România. Peștera Cetățile Ponorului este una dintre principalele puncte de atracție turistică ale parcului, fiind totodată și cel mai înalt portal de peșteră din țară, peste 70m înălțime. Cetățile Ponorului sunt adevărate minuni ale naturii, un exemplu de cetate naturală, modelată de apă. Peștera este formată dintr-o galerie principală de 2km lungime străbătută de unul dintre cele mai mari râuri subterane din România

Rezervația naturală Valea Galbenei cuprinde Cheile Galbenei și Cheile Jgheabului, ce formează un peisaj aparte cu multe cascade. Această rezervație are o suprafață de peste 70ha și este bogată în păduri de foioase. 

Rezervația naturală Molhașurile de la Izbuce este o arie protejată formată predominant din pajiști, cu o gama floristică specifică turbăriilor. Pe o suprafață de aproximativ 80ha, se găsesc specii rare protejate la nivel european, precum jneapănul și roua cerului. 

Rezervația naturală Vârful Buteasa este o rezervație de tip botanic care se întinde pe o suprafață de 2ha. Aici se găsesc specii rare precum ghințura punctată și bulbucul de munte. Vegetația subalpina specifică acestei rezervații include zâmbrul, jneapănul și ienupărul pitic. 

Alte arii protejate ale Parcului Natural Apuseni:

• Izbucul Tăuzului
• Avenul Borțigului
• Groapa de la Bârsa
• Groapa Ruginoasa
• Pietrele Boghii și Gardul Boghii
• Platoul carstic Lumea Pierdută
• Ghețarul de la Vârtop
• Peștera Scărișoara
• Peștera Urșilor

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• Traseul Padiș – Izbucul Ponor – Poiana Ponor – Cetățile Ponorului cu continuare către Cheile Galbenei, pentru a înțelege cum funcționează un sistem carstic în Apuseni și pentru a vedea cum apa apare și dispare din loc în loc în peisaje spectaculoase.
• Traseul tematic Arnica, pentru a cunoaște mai bine plantele medicinale ale parcului.
• Vizitarea celor mai importante peșteri amenajate ale parcului: Peștera Ghețarul Scărișoara, Peștera Urșilor, Peștera de la Vârtop și Peștera Poarta lui Ionele.
• Un traseu prin Cetățile Rădesei, pentru a explora lumea subterană de aici.
• O plimbare prin Canionul Sighiștelului, unul dintre cele mai înguste și spectaculoase canioane din România.

ȘTIAȚI CĂ:

• Dintre cele 29 de specii de lilieci prezente pe întreg teritoriul României, 19 se regăsesc în Munții Apuseni? 
• Parcul Natural Apuseni este unul dintre cele mai populate parcuri din România, cu aproximativ 10.000 de locuitori? 
• Știați că cel mai mare fenomen de eroziune naturală din România este la Groapa Ruginoasa?
• Peștera Urșilor este una dintre cele mai spectaculoase peșteri amenajate din România unde puteți admira un schelet aproape complet de urs de peșteră?
• Cascada Ventilatorului (82m)  din Peștera Valea Rea este cea mai mare cascadă subterană perfect verticală din România?
• Peștera Valea Rea se află în primele 10 peșteri din lume datorită celor peste 35 de minerale unice identificate aici?
• Una din cele mai vechi picturi rupestre descoperită între Alpi și Urali se află în Apuseni, în Peștera Coliboaia?
• În Peștera Ghețarul de la Vârtop a fost descoperită una dintre cele mai vechi urme de picior din lume?
• Una dintre cele mai frumoase peșteri din România, Piatra Altarului, se află în Parcul Natural Apuseni? Accesul aici este restricționat, iar în ultima parte a peșterii speologii folosesc haine și încălțări curate pentru a nu murdări formațiunile de un alb imaculat.

Mai multe despre Parcul Natural Apuseni puteți afla din episodul 4 al serialului Descoperă România Sălbatică.

Text: Daniela Sicaru

Foto: Dan Dinu