Retezat

Munții Retezat impresionează prin grandoare și masivitate, prin prezența celor 50 de vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 m, a pădurilor virgine și a pășunilor alpine de o frumusețe aparte. Decorul din primul parc național al României este completat de o multitudine de lacuri glaciare și de o biodiversitate aparte.

INTRODUCERE

Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935 la iniţiativa lui Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, şi a biologului Emil Racoviţă, fiind primul parc național al României. În 1979 câteva suprafețe ale parcului devin Rezervație a Biosferei, prima de acest fel din țară. Programul „Omul și Biosfera” are condiții clare de acceptare, iar Retezatul nu îndeplinea în totalitate aceste criterii la momentul aderării, fapt pentru care s-a suspendat și se reevaluează acest statut. Nu este însă neapărat un lucru rău, pentru că într-o astfel de rezervație ar trebui să existe comunități care trăiesc în armonie cu natura (așa cum se întâmplă în Rezervația Biosferei Delta Dunării de exemplu), lucru ce nu există în Retezat unde lipsesc așezările umane. În noua propunere de plan de management, aproape 70% din suprafața parcului este zonă de protecție integrală sau strictă, ceea ce va duce la un grad de conservare ridicat.

Parcul Național Retezat are o suprafață de peste 38.000 de hectare și face parte din regiunea biogeografică alpină, fiind situat în vestul Carpaților Meridionali, pe raza județelor Hunedoara, Caraș - Severin și Gorj. Pădurile acoperă peste 50% din suprafața parcului, iar dintre acestea aproximativ 20% sunt păduri virgine și cvasivirgine. Cel mai înalt vârf din Retezat este Peleaga (2.509 m).

Parcul Național Retezat este renumit pentru cele peste 80 de lacuri glaciare, aproape 40% din totalul lacurilor de acest fel din România. 54 dintre acestea sunt permanente și sunt alimentate de zăpada topită de pe crestele munților și de mici izvoare. Cele mai spectaculoase dintre lacuri sunt: Bucura, Zănoaga, Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porții, Gemenele sau Știrbu. Cel mai mare lac glaciar din țară este Bucura, cel mai adânc este Zănoaga, iar Tăul Porții este lacul aflat la cea mai mare altitudine din Retezat.

Autenticitatea parcului este păstrată în special prin lipsa drumurilor auto, fapt ce a încurajat turismul montan la pas și a ținut deoparte turismul de masă.

FLORA

În Retezat întâlnim aproape 1.200 de specii de plante, ce reprezintă aproximativ o treime din totalul plantelor din țara noastră. 90 de specii sunt endemice zonei, ceea ce înseamnă ca nu se regăsesc în alt loc în afara Retezatului. Prima plantă endemică semnalată aici, încă din 1858, este flămânzica. Dintre cele mai importante specii de flori amintim: sângele voinicului, bujorul de munte, ghinţura galbenă, sisinelul de munte, talpa ursului, papucul doamnei și floarea de colț.

Zona calcaroasă din Retezatul Mic este deosebit de importantă din punct de vedere floristic deoarece găzduiește un număr mare de plante rare sau endemice. În pajiștile din regiunea alpină se regăsesc majoritatea speciilor din flora specifică acestei zone. La limita dintre aceste pajiști și zonele de stâncărie se pot întâlni bujorul de munte și jneapănul. O altă apariție inedită este zâmbrul, o specie de conifer relict glaciar, care apare în Retezat în număr mai mare și în grupuri mai compacte decât în alte masive din țară.

FAUNA

În arealul parcului au fost inventariate mai bine de 100 de specii de păsări, un sfert din totalul din România, 55 de specii de mamifere (peste 50% din speciile întâlnite în țara noastră, dintre care 22 sunt protejate), 8 specii de peşti, 5 specii de reptile și 7 specii de amfibieni. Alte animale ce se regăsesc într-un număr impresionant în zonă sunt nevertebratele, dintre care nu mai puțin de 1.100 de specii de fluturi au fost studiați aici. Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanță Lepidopterologică Europeană pentru relevanța pe care o are în conservarea fluturilor.

În anul 1973, au fost introduse în căldarea lacului Gemenele, 20 de marmote provenite din Alpii Austrieci. În prezent, aproape 400 de exemplare se pot întâlni în toate văile și căldările glaciare de sub Șaua Custurii și până în căldarea lacului Zănoaga.

ARII PROTEJATE

Parcul național se suprapune cu două Situri Natura 2000, care includ și o parte din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, iar pe suprafața lui se mai întâlnesc câteva arii protejate importante cum ar fi:

Rezervația științifică Gemenele;
Rezervația naturală Peștera Zeicului.

RECOMANDĂRILE NOASTRE

Vizitarea lacurilor glaciare din zona înaltă, în special a celor din Căldarea Bucurei;
Un răsărit de soare la Tăul Porții pentru a vedea reflexiile inedite ale munților din jur în lumina caldă a dimineții;
Urcarea pe Vârful Peleaga, cel mai înalt din masiv;
O plimbare pe Culmea Lolaia la apus, pentru a admira câteva exemplare de zâmbru.

ȘTIAȚI CĂ:

Prima plantă endemică descoperită în Retezat este flămânzica? Această floare a fost semnalată încă din 1858.
Înainte de 1922 Retezatul era rezervație de vânătoare pentru capre negre a Casei Majestății Sale Regele? Din 1923 cea mai mare parte a golului alpin se atribuie unor sate și comune cu drept de pășunat, păstrând însă unele restricții. În 1927 se predă Muzeului Botanic din Cluj o suprafață din masiv pentru protecție, iar din 1935 se declară Parcul Național Retezat, primul din țară.
Turismul se practică în Retezat încă din anii 1930? Din această perioadă datează o hartă elaborată de Touring Clubul României în 1936, pe care figurează și Casa Pietrele, aflată în proprietatea clubului și care funcționa ca și cabană montană.
Mreana vânătă, zglăvoaca și chișcarul sunt specii protejate la nivel european și se numără printre cele 8 specii de pești prezente în arealul parcului?
Marmotele din Retezat au fost introduse din Alpi în 1973? Exemplarele întâlnite astăzi în multe zone din masiv sunt urmașii a 20 de indivizi eliberați în căldarea Lacului Gemenele.
Vârful Retezat este cel mai cunoscut dintre vârfurile acestui masiv datorită formei sale teșite care i-a dat numele, fiind vizibil din toată Țara Hațegului? Cu 2.482 m înălțime este al treilea vârf ca altitudine din masiv.
Una dintre cele mai cunoscute cascade din parc este Cascada Lolaia? Aceasta este situată în partea de nord a Retezatului, la o altitudine de aproximativ 1.050 m.