Munții Măcinului

Munții Măcinului sunt cei mai bătrâni munți din țară și au fost erodați în sute de milioane de ani. Formează singurul parc național care nu se află în Carpați și au o biodiversitate remarcabilă. Pe deasupra acestor munți trec în migrația de toamnă peste 10.000 de răpitoare de zi, cea mai mare diversitate de păsări de pradă în pasaj din România.

INTRODUCERE

Parcul național din nordul Dobrogei, cu o suprafață de peste 11.000 de hectare, cuprinde cea mai veche formațiune geologică din România, rezultată în urma orogenezei hercinice.

În Munții Măcinului sunt catalogate 10 habitate de interes conservativ dintre care 6 sunt prioritare. Un astfel de habitat unic în lume este pădurea de fag dobrogeană ce formează o insulă relictară aflată la 300 km distanță de cele mai apropiate făgete carpatine.

Flora și fauna  acestui parc național este foarte una foarte bogată. Pe o arie egală cu jumătate din suprafața Bucureștiului (doar 0,05% din teritoriul țării) întâlnim jumătate din flora României și jumătate dintre speciile de păsări de la noi.

Măcinul are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu (467 m). Culmea Pricopanului este cea mai spectaculoasă zonă, cu muchii crenelate și formațiuni granitice megalitice spectaculoase.

Parcul face parte din regiunea biogeografică stepică.

FLORA

Dintre cele aproape 2.000 de specii de plante prezente în parc, peste 70 sunt protejate, fiind rare sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt endemice. Diversitatea peisagistică este oferită de numeroase specii de arbori și arbuști, specifici ecosistemelor de stepă și silvostepă. Dintre acestea amintim de pădurile de gorun amestecat cu tei, mojdrean și frasin și de arbuști precum cornul, alunul sau păducelul.

Dintre florile rare sau endemice amintim: clopoțelul dobrogean, capul-șarpelui, garofița pitică, feriga mediteraneană, aliorul dobrogean și bujorul românesc.

FAUNA

Munții Măcinului adăpostesc numeroase specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele specii protejate la nivel internațional. Avifauna parcului este reprezentată de peste 200 de specii de păsări. Printre speciile rare se numără: șoimul dunărean, mierla de piatră și pițigoiul de livadă.

Lista mamiferelor cuprinde aproape 50 de specii, echivalentul a jumătate din fauna țării. Rozătoarele prosperă în regiunile de stepă, iar printre acestea se remarcă popândăul și hamsterul românesc (unul dintre cele mai puțin studiate mamifere din Europa). Alături de numeroase specii de șoareci, aceste rozătoare sunt foarte importante pentru ecosistem. Prin activitatea lor, rozătoarele contribuie la creșterea fertilității solului și la afânarea acestuia, precum și la reținerea mai îndelungată a apei și aerului în sol. Păsările de pradă și cele două specii de dihor prezente în această zonă, pătat și de stepă (specii la rândul lor importante pentru conservare) sunt principalii prădători ai rozătoarelor.

Herpetofauna cuprinde 7 specii de amfibieni și 11 specii de reptile. Dacă unele specii de amfibieni sunt larg răspândite în Carpați, în Dobrogea acestea sunt rar întâlnite. Aceste specii reprezintă relicte ale zonei, iar dintre acestea amintim: broasca râioasă brună și broasca roșie de pădure. Printre reptilele importante pentru conservare se numără țestoasa dobrogeană, balaurul dobrogean (cel mai mare șarpe din țară), șarpele lui Esculap și vipera cu corn dobrogeană.

Prezența ecosistemelor terestre și acvatice asigură condiții prielnice de hrană și conviețuire pentru aproximativ 1.400 de specii de insecte, dintre care 900 de specii de fluturi și molii. Printre aceste lepidoptere se numără: fluturele ochi de păun de noapte (cel mai mare fluture din Europa, cu o anvergură a aripilor de 17 cm) și apolonul negru. În parc se găsesc și 30 de specii de melci.

ARII PROTEJATE

Parcul Național Munții Măcinului cuprinde două zone strict protejate:

Rezervația științifică Valea Fagilor

Această rezervație se întinde într-o vale îngustă și umedă, la o altitudine de doar 350-400 m, și are  o suprafață de peste 150 de hectare. Pădurea este constituită din fagi cu trunchi columnar, ce au diametrul de aproape un metru și înălțimi de până la 30 m. Fagul tauric care crește aici are caractere intermediare între fagul autohton și fagul oriental. Pădurea din Valea Fagilor este un relict terțiar al pădurilor seculare ce se întindeau pe teritoriul Dobrogei. Rezervația este strict protejată, în cadrul ei fiind desfășurate doar activități de conservare și cercetare.

Rezervația științifică Moroianu

Cu o suprafață de aproape 300 de hectare, această rezervație se află pe teritoriul administrativ al comunei Greci. Este parte din regiunea biogeografică stepică și protejează habitate vulnerabile.

RECOMANDĂRILE NOASTRE

• O drumeție pe Culmea Pricopanului, cel mai spectaculos traseu al parcului, unde puteți avea ocazia să întâlniți o țestoasă dobrogeană sau diferite șopârle printre care și gușterul, cea mai colorată specie de la noi;

• Observarea păsărilor în pasaj în timpul migrației de primăvară sau de toamnă;

• Observarea popândăului, a pietrarului răsăritean și a altor specii caracteristice stepei dobrogene în zona localității Greci.

ȘTIAȚI CĂ:

• Via Pontica este al doilea cel mai mare culoar de migrație al păsărilor din Europa și străbate Munții Măcinului? Peste 30.000 de păsări cu zbor planat (precum șorecarii, acvilele, berzele și pelicanii) străbat această regiune.

• În timpul migrației pe deasupra parcului trec în pasaj aproape 30 de specii de păsări răpitoare, mai mult decât oriunde altundeva în România?  

• În Munții Măcinului există un „Sfinx” la fel ca în Munții Bucegi?

• Lacul Iacobdeal este un lac antropic format în urma umplerii cu apă a unei vechi cariere de granit, fenomen destul de rar întâlnit în țara noastră?

• Unele dintre cele mai importante suprafețe de vegetație naturală de stepă din România se află în Munții Măcinului? 

• Pietrarul răsăritean își face cuibul în vizuini săpate de popândău? Cele două specii își împart habitatul de stepă și pot ajunge uneori să își dispute dreptul de proprietate asupra locuinței.

Text: Ana Hornoiu & Daniela Sicaru

Consultant: Călin Hodor

Foto: Adi Dedu, Alexandru Dinulescu, Dan Dinu, Gabi Rusu, Gabriel Șerban, Mircea Sasu, László Potozky & Roxana Badea

Ce este un parc național | Care sunt regiunile biogeografice | Codul etic Forona